Intimplator sau nu, insa zilele acestea National Tv a pus pe post filmul Stefan cel Mare. L-am privit cu mare placere si mindrie. Ma treceau fiorii atunci cind Stefan vorbea in fata ostilor si ii indemna sa apere tara de cotropirea otomana. Si a reusit! Cu mii de morti, insa a invins! A crezut in victorie, nu a acceptat sa fie calcat in picioare, nici el, nici pamintul, nici oamenii pe care-i conducea.
Intimplator sau nu, dar azi e o zi mare in Moldova. Proclamarea Independentei. Ciudat sau poate nu mai este nimici ciudat, insa aceasta dimineata nu mi-a aratat prin nici un fel ca e mare sarbatoare in tara. Nici tu stegulete tricolore la masini, asa cum vazusem la orice sarbatoare nationala in special cele legate de Independenta in Vilnius, nici tu tricolori pe stilpi, pe piepturi, pe frunti. Oamenii se inghesuie la fel in troleibuse mergind in drumul lor cu problemele lor. Totul se rezuma la citeva declaratii, depuneri de flori si suite de jurnalisti inghesuiti in jurul marilor Republicii. Atit.
Ce-a ramas din aceasta natiune? Suntem oare o natiune? Ce suntem noi? In ce credem noi? De ce ne mindrim? De ce ne bucuram? Pentru ce traim?
Intrebari poate retorice, poate prostesti, insa nu inteleg cum putem trai fara a sti raspunsul la ele.